Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

O frescă naţional-rurală

        Geo Saizescu

…Când, în anii ’60, a dat buzna în lumea literelor româneşti Marin Sorescu, cu al său volum incitant-provocator Singur printre poeţi, nu mulţi au fost aceia care s-au gândit că acest oltenaş, precipitat în vorbire, ascuţit la limbă şi condei, pus pe frondă va reuşi să se impună şi, într-adevăr, aşa cum promitea de la primul volum, să se ia la trântă nu numai cu poeţii, de care se simţea mai legat, ci şi cu alţi mânuitori de condeie într-ale romanului, dramaturgiei teatrale şi… cinematografice.


Ba a îndrăznit să atace şi artele plastice: lucrările sale de gen atrăgând atenţia printr-o prospeţime a culorilor, prin ingenuitatea ideilor plastice şi, din nou – încă şi încă – cu umor.


Marin Sorescu a fost un umorist?


Cu certitudine. Inegalabil în vers, ţintind spre nimbul literaturii argheziene.


Marin Sorescu amar şi duios, îngăduitor şi sensibil în portretizarea ţăranului român în special, rivalizând din acest punct de vedere cu marii prozatori români, care s-au aplecat cu înţelegere şi patimă asupra destinului ţăranului român.


Inventiv şi novator în versurile sale surprinzător de diverse, la zi, reuşind să umanizeze şi… inumanul, dacă mă gândesc la abilitatea lui de a însufleţi… neînsufleţirea.


Călător prin lume, Marin Sorescu – iubit, premiat şi tradus în cele mai importante limbi ale globului, el – spirit enciclopedic, despre care se şoptea c-ar fi fost nominalizat chiar la un „Nobel” – a rămas pentru întreaga umanitate românească robul operei sale fundamentale La Lilieci. Un punct de vedere.


Care cineast român cu dragoste de marea literatură soresciană, iubitor de ţară, el, creatorul de imagini, se va încumeta odată şi-odată să lanseze cine-televiziv epopeea uman-sufletească a ţăranului român, prins atât de strălucit, cu umor şi poezie, cu duioşie şi tristeţe, dar până la urmă cu robust optimism, în opera dragului de Marin La Lilieci, frescă naţional-rurală de avengură internaţională, un unicat de tipologie şi limbaj ţărănesc.


Care-i literatul – traducător de har şi cu har, capabil să se dedice şi să reuşească o lansare mapamondică a sufletului românesc?


Care, cine şi când?


…Sau este cineva ce ne poartă de grijă şi-ar vrea să uităm de noi înşine? Să uităm… matca? Niciodată!…

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul